Cărțile soarelui: Mestecuși, vrăjitoare pe mături și călătorii pe mare spre Țara de Foc

Motto: Cărțile sunt albinele care duc polenul însuflețitor de la o minte la alta. (James Russell Lowell)

După O zi din viața Deliei așa cum le-a povestit-o trimișilor noștri speciali – cartea Deliei Calancia, prima din seria CĂRȚILE SOARELUI pe Timpul cireșelor -, următoarele trei propuneri ar putea fi numite (și) cărți de aventuri și călătorie. Cu prima dintre ele – Toate pânzele sus! (Radu Tudoran) – ajungem în Țara de Foc, tocmai în capătul de jos al Americii de Sud, cum te uiți pe hartă. A doua – Urfin și soldații săi de lemn (A. Volkov) – ne poartă printr-o Împărăție Fermecată din America de Nord, iar a treia – De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?… și alte 10 întrebări fantastice (Adina Rosetti și Cristiana Radu) – ne teleportează în lumea basmelor. De data aceasta însă, nu călătorim doar noi. Feți-Frumoși, vrăjitoare, spiriduși și dragoni ajung și ei în prezent și nu din greșeală. Fă-ți timp pentru lectură! 🙂

Radu Tudoran: TOATE PÂNZELE SUS! (Editura Arthur)

În 1881, Anton Lupan – un român școlit la Paris – pornește, la bordul unei goelete, în căutarea celui mai bun prieten al său, Pierre Vaillant. Francezul a dispărut pe mare, plecând din Stambul spre Brăila cu un transport de marfă, și au trecut cinci ani de când Anton nu mai știe nimic despre el. Publicat în 1954, romanul scriitorului Radu Tudoran a devenit un film de succes în 1976, în regia lui Mircea Mureșan, produs fiind de Televiziunea Română (TVR). Povestea pestrițului și neînfricatului echipaj de pe Speranța – condus de Anton Lupan către Țara de Foc – poate fi citită astăzi în ediția scoasă de Editura Arthur. Este o poveste despre curaj și prietenie, despre șapte oameni (și un câine 🙂 ) dornici de aventură, care ”cutreieră mări și oceane, țin piept piraților și stihiilor naturii, și își înfruntă propriii demoni”. Cât despre autorul romanului, nu voi spune decât atât: Radu Tudoran este un scriitor român care a trăit între anii 1910-1992. Este fratele prozatorului Geo Bogza, numele său de naștere fiind Nicolae Bogza, iar cele mai cunoscute scrieri ale sale sunt Un port la Răsărit (1941) și Toate pânzele sus! (1954). Mai multe despre Radu Tudoran veți ști însă citindu-l.

„Toate pânzele sus! este mai mult decât o carte. Este o navă care te transportă în spațiu și în timp. Te scoate cât ai clipi din peisajul ordonat și previzibil al cotidianului. Îți livrează la domiciliu aventuri, locuri exotice și prieteni de nădejde. Citind, devii membru al fantasticului echipaj de pe Speranța. Dacă ești mic, te vei simți mare și puternic, iar dacă ești deja mare și puternic, te vei simți din nou copil, vrăjit de farmecul acestei cărți picurându-ți în suflet elixirul tinereții fără bătrânețe.“ – Florin Bican, scriitor

A. Volkov: URFIN ȘI SOLDAȚII SĂI DE LEMN (Editura Polirom)

”Pe vastul continent al Americii de Nord se afla cîndva o țară înconjurată de un pustiu cît vedeai cu ochii și de un lanț de munți de-a dreptul de netrecut, purtînd numele de Împărăția Fermecată. Și se numea așa țara aceea fiindcă trăiau în ea zîne bune, babe cloanțe-cotoroanțe, păsările și fiarele vorbeau între ele, iară vara nu avea sfîrșit: sub razele fierbinți ale unui soare care nu apunea niciodată creșteau în pomi roade cum nu se aflau nicăieri pe fața pămîntului. Trebuie spus că partea de miazăzi-apus a Împărăției Fermecate era populată de Mestecuși – niște omuleți din cale-afară de sfioși și de blînzi. Atotputernica stăpînitoare a Țării Albastre a Mestecușilor era Gingema, o vrăjitoare negrăit de rea, ce-și trăia veacul într-o peșteră adîncă și întunecoasă. Totuși, spre marea lor mirare, se găsi printre ei un localnic ce nu se sfii a-și zidi casa în vecinătatea faimoasei peșteri. Numele lui era Urfin Juce…”

Dacă v-a prins povestea, căutați cartea și citiți-o. Urfin și soldații săi de lemn este tipărită într-o ediție ilustrată color de Editura Polirom, în colecția Junior. Ilustrațiile îi aparțin Angelinei Kankava, iar traducerea lui Mihail Calmâcu. În ce-l privește pe autorul cărții, A. Volkov, lucrurile stau așa. În Rusia anilor 1940, Alexander Melentyevich Volkov (scriitor sovietic ce a trăit în perioada 1891-1977) scrie o versiune a Vrăjitorului din Oz, romanul americanului Lyman Frank Baum, și devine celebru. Vrăjitorul din Orașul de Smarald – cum s-a numit povestea lui Volkov – prinde atât de bine la public încât se cere o continuare. Iar aceasta vine după cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu Urfin și soldații săi de lemn și încă trei povești, incluse toate (toate cinci) în volumul Tărâmul magic, tradus și popularizat ulterior în tot Blocul estic.

Adina Rosetti și Cristiana Radu: DE CE ZBOARĂ VRĂJITOARELE PE COZI DE MĂTURĂ?… și alte 10 întrebări fantastice (Curtea Veche Publishing)

Chiar așa! De ce vrăjitoarele zboară întotdeauna pe cozi de mătură? V-ați pus vreodată întrebarea aceasta? Eu nu. Și citind descrierea cărții – tipărită de Curtea Veche Publishing, în 2016 – văd că, în locul unui răspuns lămuritor, numărul întrebărilor crește și tot crește: ”Copiii pun întrebări trăznite, așa că ne-am gândit să răspundem la ele cât mai amuzant și plin de imaginație. Am luat personaje din basmele clasice românești (și nu numai) și le-am adus în contemporan, în lumea în care trăiesc copiii de astăzi. Sunt 11 povestioare, în proză presărată cu versuri, în care apar personaje de basm așa cum nu le-ați mai văzut. Ce-ar fi dacă Făt-Frumos ar renunța la calul său care mănâncă jăratic în favoarea unei mașini? Dacă spiridușii ar merge la școală să învețe matematică și dacă balaurii și-ar ușura memoria (pentru care au nevoie de șapte capete) cumpărându-și o tabletă? Și dacă ați încerca să aclimatizați un dragon… la bloc? Dacă am schimba începuturile și sfârșiturile poveștilor și am afla motivul pentru care le place prințeselor rozul și care e destinul broscoilor care nu se mai transformă în prinți?”

Ce să zic? Ce să răspund la atâtea întrebări? Până la urmă, pare o lume cu susul în jos, cu totul altfel decât cea care ni se înfățișează nouă în cărțile cu basme. Dar – răsturnată așa cum e (în oglindă?) – este totuși una simpatică și parcă seamănă cumva cu lumea noastră cea reală. Autoarele cărții – Adina Rosetti (text) și Cristiana Radu (ilustrație) – răspund însă cu mult umor la orice întrebare, iar designul este interactiv. Copiii pot desena ori răspunde și ei la întrebări, având spațiu de desfășurare în paginile cărții.

Adina Rosetti și Cristiana Radu nu se află la prima colaborare. Un alt proiect de succes realizat împreună, în materie de carte pentru copii, este Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul, o carte scoasă tot de Curtea Veche Publishing și premiată deja de două ori în 2015 (Gala Industriei de Carte ”Bun de Tipar” & Gala ”Cele mai frumoase cărți din România”, la secțiunile dedicate cărții pentru copii și tineret). Și dacă tot am amintit-o, ce-ar fi să intre și ea în CĂRȚILE SOARELUI pe Timpul cireșelor?

CĂRȚILE SOARELUI pe Timpul cireșelor
Radu Tudoran: TOATE PÂNZELE SUS!
Editura Arthur

A. Volkov: URFIN ȘI SOLDAȚII SĂI DE LEMN
Editura Polirom – Colecția Junior

Adina Rosetti & Cristiana Radu:
DE CE ZBOARĂ VRĂJITOARELE PE COZI DE MĂTURĂ?… ȘI ALTE 10 ÎNTREBĂRI FANTASTICE
Curtea Veche Publishing

Adina Rosetti & Cristiana Radu: DOMNIȘOARA POIMÂINE ȘI JOACA DE-A TIMPUL
Curtea Veche Publishing